Pentru cã tot acest vechi proces de desmembrare, a rãmas cu adevãrat înafarã, deoarece toate sau mutat dincolo de pragul de ceea ce a fost, si a început sã tragã cu ochiul peste, si în spatiul nou, denumit “ce va DEVENI”. Însã, între timp, veti fi tratati pentru o cãlãtorie foarte specialã, una care vã va duce tot drumul cãtre viitorul orizont, si, si mai departe. Ne referim, desigur, la acel spatiu interior, sanctuarul, sala sfintitã a fintei voastre, unde voi puteti însfîrsit sã începeti sã descoperiti fiecare detaliu glorios despre voi însisi. Dar, în scopul de a ajunge acolo, trebuie sã îndrãzniti sã întoarceti spatele zgomotului, si tentatiei de a circula liber. Si exact, ce vrem sã spunem cu asta ? Pur si simplu faptul cã orice perturbare, poate fi prea mult pentru unii dintre voi în acest stadiu, si astfel, ascultati vocea care spune, continuati a fi, si FITI constienti, si apropiati-vã de acel real care sunteti cu adevãrat. Si astfel, ceea ce veti gãsi în întuneric, uterul linistit al TÃU (tu propriu- cel adevãrat), va fi mai mult decît meritã aceastã cãlãtorie solitarã, în necunoscut.
Am gustat prima micã aromã a iernii în aceastã dimineatã, cînd Mama Naturã a fost ca un ecou al lui CC si mi-ar fi spus “ du-te în interiorul tãu”. Am avut mult sentimentul de a mã gãsi încã în vid, însã chiar dacã pare a fi ca acest “ întunecat, linistit pîntec”, de asemenea m-am simtit pe mine proprie ca fiind propulsatã înainte cu o vitezã aproape imposibilã. Atît de multe se petrec, cã nu pot nici mãcar sã încerc sã le descriu, pentru cã este ca si cum ar avea loc în atîtea nivele, în acelasi timp. Mã simt pe mine însãmi ajungînd, pentru a încerca sã mã prind de asta, însã pe moment, tot ceea ce pot face este de A FI, în timp ce, în acelasi timp, stiu cã SOSESC. Asa cum CC,ii spun, acest lucru este o cãlãtorie foarte solitarã în acest moment, dar este de asmenea, una pe care o facem împreunã. Asa cã sosesc si vã îmbrãtisez pe toti, asa cum noi vom continua sã cãlãtorim în afara granitelor.
Multã dragoste din partea mea, Aisha.
No comments:
Post a Comment